Lucrarea Mângâietorului
5 Acum Mă duc la Cel ce M-a trimis şi nimeni din voi nu Mă întreabă: ‘Unde Te duci?’
6 Dar, pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea v-a umplut inima.
7 Totuşi vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi, dar, dacă Mă duc, vi-L voi trimite.
8 Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata.
9 În ce priveşte păcatul, fiindcă ei nu cred în Mine;
10 în ce priveşte neprihănirea , fiindcă Mă duc la Tatăl şi nu Mă veţi mai vedea;
11 în ce priveşte judecata, fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat.
12 Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta.
13 Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare.
14 El Mă va proslăvi pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.
15 Tot ce are Tatăl este al Meu, de aceea am zis că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.
denumirea dată celei de-a cincea duminici după Învierea Domnului, conform calendarului bisericesc creștin. Termenul “Cantate” provine din limba latină și înseamnă “cântați”, fiind inspirat de versetul “cantate Domino novum canticum” din Psalmul 96, care înseamnă “cântați Domnului o cântare nouă” în limba română. Această duminică este asociată cu cântarea și bucuria, marcând apropierea de sărbătoarea Cincizecimii sau Rusaliilor. Predica pentru această zi este adesea fundamentată pe Ioan 16:5-15, care vorbește despre plecarea lui Isus și venirea Mângâietorului, Duhul Sfânt
Dragi credincioși ai Convenției Protestante Evanghelice,
Astăzi, în această Duminica Cantate, suntem chemați să ne unim într-o cântare de laudă și mulțumire. Psalmistul ne îndeamnă: “Cântați Domnului o cântare nouă”, și ce moment mai potrivit decât acesta, când ne apropiem de sărbătoarea Cincizecimii, să ne ridicăm vocile într-un imn de slavă?
În această duminică, suntem amintiți de promisiunea lui Isus, care, chiar înainte de a Se înălța la ceruri, ne-a asigurat că nu ne va lăsa orfani. El ne-a promis Mângâietorul, Duhul Sfânt, care să ne călăuzească și să ne întărească în credință. Duhul Sfânt nu a plecat, ci El este între noi la lucru și ne descoperă înțelesul cuvintelor lui Hristos și mai mult de atât, ne aduce aminte de ele.De asemenea El ne descoperă inclusiv voința Tatălui. De trei ori ni se promite în acest pasaj că El, Duhul Sfânt face desoperiri, dar nu orice descoperiri ci ne descoperă voința lui Dumnezeu care rezultă din Cuvânt. Pe de o parte ne descoperă lucruri viitoare, versetul 13. Adică ne dă o călăuzire să facem alegeri corecte, să distingem, așa cum este scris „în tot adevărul”. Astăzi vedem cum secte mincinoase cu nonșalanță vin să mintă, să se prezinte ca lutherani și mai grav să afirme că Isus ar fi predicat Legea iar nu Evanghelia, că Evanghelia nu ar avea porunci. Cât de ticăloși pot fi? Să inducă deliberat o minciună și mai mult să o ambaleze ca fiind „concluzia reformei lutherane”. Dar Duhul Sfânt l-a inspirat pe Luther ca să ia o măsură de siguranță și să tragă o limită „Sola Scriptura”. Mincinoșii aceștia care luptă cu biserica noastră, încalcă acest principiu și așează deasupra Evangheliei scrierile oamenilor și în felul acesta îl întorc pe Luther împotriva lui însuși. Aici Isus ne avertizează dar ne și încurajează, Duhul Sfânt ne va călăuzi în tot adevărul, nu ne lasă înșelați. Vrei să fi cu adevărat un credincios metodist? La noi în biserică ai adevărul. Vrei să fi un credincios valdenz? La noi în biserică ai acuratețea lui Peter Waldo, ai adevărul. Vrei să fi un credincios lutheran autentic? La noi în biserică ai respectat principiul Sola Scriptura.
Dovedirea neprihănirii este făcută tot de Duhul Sfânt așa cum este dovedit păcatul. „Cel neprihănit va trăi prin credință” sunt cuvintele care l-au marcat și pe Hus și pe Luther. Trăirea prin credință nu este doar Liturghia Simplex cunoscută ca Formula Misae a lui Luther. Trăirea prin credință însseamnă a trăi credința. Luther repetă de vreo trei ori că „trăim ceea ce credem”. Credință nu înseamnă doar convingere și acest lucru este scris în Epistola lui Paul către Galateni că Duhul Sfânt are opunere față de faptele firii pământești, dar aceste limite ale neprihănirii sunt limite ale unui alt legământ, căci în capitolul 5 spune „dacă sunteți călăuziți de Duhul nu sunteți sub Lege” iar apoi spune „să umblăm în Legea lui Hristos” adică harul. Evanghelia indiscutabil a înlocuit Legea, cele două legăminte nu conlucrează concomitent așa cum vor unii draci să afirme. Neprihănitul își trăiește credința, și asta se relevă chiar și în sfânta Epistolă a Sfântului Apostol Iacov. Trăirea prin credință este o lucrare a Duhului, iar Duhul Sfânt este promis de Isus și ne oferă daruri, iar cel mai mare dar enunțat aici în pasaj, este umblarea în adevăr.
Așadar, să ne pregătim inimile pentru a primi acest dar divin. Să ne deschidem sufletele pentru a fi umplute de prezența Sa sfântă. Să cântăm cu bucurie și să ne lăsăm conduși de Duhul Adevărului în toate zilele vieții noastre.
Fie ca această cântare nouă să nu fie doar un ecou al buzelor noastre, ci o mărturie a vieții noastre transformate. Să trăim în așa fel încât fiecare faptă să fie o notă în simfonia divină a creației, iar fiecare zi să fie o strofă din poemul etern al iubirii lui Dumnezeu.
Duminica Cantate
Ioan 16:5-15
Lucrarea Mângâietorului
5 Acum Mă duc la Cel ce M-a trimis şi nimeni din voi nu Mă întreabă: ‘Unde Te duci?’
6 Dar, pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea v-a umplut inima.
7 Totuşi vă spun adevărul: Vă este de folos ...See more
